Sub hashtag-uri aparent inofensive, precum #SummerGlowUp, vara 2025 readuce pe rețelele sociale același mesaj vechi: înainte să te bucuri de soare, trebuie să-ți „repari” corpul. Tendința, prezentată ca motivație și autoîngrijire, ascunde însă presiunea de a slăbi, a întineri, a te epila și a-ți corecta orice „imperfecțiune” – în special dacă ești femeie.
Fenomenul nu e nou. De la „heroin chic” în anii ’90 până la blogurile pro-anorexie din anii 2000 și până la #SkinnyTok în prezent, idealul corporal exclusivist – slab, alb, fără dizabilități și cu statut economic ridicat – a rămas același. Diferența e viteza și amploarea cu care se propagă prin algoritmi, sub formă de clipuri perfect editate, cu muzică liniștitoare și filtre calde, care vând iluzia că slăbitul e sinonim cu succesul personal.
Un studiu al Institutului pentru Femei arată că 56,7% dintre tinere simt presiune să semene cu imaginile văzute online, iar acest lucru alimentează anxietatea, izolare socială și tulburări alimentare. În Spania, cel puțin 300.000 de tineri suferă de astfel de tulburări, 90% fiind femei.
Deși platforme precum TikTok au început să blocheze hashtag-uri toxice (#SkinnyTok fiind interzis în iunie), conținutul revine rapid sub alte denumiri. Specialiștii vorbesc despre o formă de „violență estetică” întreținută nu doar de social media, ci și de familie, mediul medical și industriile cosmetică, farmaceutică și media.
Psiholoaga María Calado Otero atrage atenția: „Acceptarea corpurilor non-normative este esențială pentru progresul egalității.” Printre soluții, raportul Institutului pentru Femei propune campanii de conștientizare, reglementarea conținutului online și formarea medicală și educațională care să renunțe la obsesia pentru greutate.
Într-o lume reală, femeile sunt diverse. Într-o lume digitală sănătoasă, această diversitate ar trebui să fie regula, nu excepția.
